miercuri, 29 februarie 2012
marți, 28 februarie 2012
Urmarire in Constanta
Un tânăr de 23 de ani din Constanţa a fugit de poliţiştii de la Rutieră, lansându-se într-o urmărire pe străzile Constanţei, care s-a sfârşit cu o ciocnire spectaculoasă, de un stâlp
Sursa gandul.info
CADOU BIOGRAFIA LUI STEVE JOBS LA ORICE COMANDA DE PESTE 1500 DE LEI
Pornind de la o serie de peste 40 de interviuri cu Steve Jobs, derulate de-a lungul a peste doi ani – precum și pe intervievarea a peste o sută de persoane apropiate lui Jobs, familie, prieteni, adversari, competitori sau colegi – Walter Isaacson a reușit să creioneze portretul veții trepidante și a personalității de o intensitate mistuitoare a unui antreprenor creativ, care, prin pasiunea sa pentru perfecțiune și prin hotărârea încrâncenată, a revoluționat șase domenii de activitate: computerele personale, filmul de animație, muzica, telefoanele, tabletele computerizate și conținutul digital.
Pentru a participa la campania “CADOU BIOGRAFIA LUI STEVE JOBS LA ORICE COMANDA DE PESTE 1500 DE LEI”, participantii trebuie sa cumpere de pe site-ul Organizatorului, eMAG.ro
In urma comenzii clientul primeste in mod automat ca si cadou un exemplar al cartii „Steve Jobs – Walter Isaacson”, in valoare de 85 lei cu TVA.
Un client poate primi un singur Cadou; daca inregistreaza mai multe comenzi cu valori individuale de peste 1500 de lei cu TVA, clientul primeste doar Cadoul aferent primei comenzi inregistrate
Pentru mai multe detalii click eMAG.ro Steve Jobs
luni, 27 februarie 2012
DOI ROMÂNI, onoraţi în cadrul OSCARURILOR
Petru Pop şi Radu Corlan, fac parte din echipa care a inventat camerele digitale ultrarapide, folosite la filmarea unor producţii de la Hollywood, printre care şi "Inception", "Born to be Wild" sau seria "Mision Impossible". Ei sunt parte a echipei de top a companiei "Vision Research Inc.", lider mondial în tehnologia de captură a imaginilor "high speed" captate cu ajutorul aparaturii Phantom.
Un film realizat cu ajutorul tehnologiei dezvoltate de cei doi români, onorată la premiile Oscar 2012:
Link sursa http://www.gandul.info
duminică, 26 februarie 2012
sâmbătă, 25 februarie 2012
vineri, 24 februarie 2012
joi, 23 februarie 2012
Descoperiri
Barbatul a descoperit ARMELE si a inventat VANATOAREA, Femeia a descoperit VANATOAREA si a inventat BLANURILE
Barbatul a descoperit CULORILE si a inventat PICTURA, Femeia a descoperit PICTURA si a inventat MAKEUP-ul
Barbatul a descoperit LUMEA si a inventat CONVERSATIA, Femeia a descoperit CONVERSATIA si a inventat BARFA
Barbatul a descoperit JOCURILE si a inventat CARTILE DE JOC, Femeia a descoperit CARTILE DE JOC si a inventat DATUL IN CARTI
Barbatul a descoperit AGRICULTURA si a inventat MANCAREA, Femeia a descoperit MANCAREA si a inventat DIETA
Barbatul a descoperit PRIETENIA si a inventat DRAGOSTEA, Femeia a descoperit DRAGOSTEA si a inventat CASATORIA
Barbatul a descoperit FEMEIA si a inventat SEXUL, Femeia a descoperit SEXUL si a inventat DURERILE DE CAP
Barbatul a descoperit COMERTUL si a inventat BANII, Femeia a descoperit BANII………. si atunci s-a dus naibii totul !!
Barbatul a descoperit CULORILE si a inventat PICTURA, Femeia a descoperit PICTURA si a inventat MAKEUP-ul
Barbatul a descoperit LUMEA si a inventat CONVERSATIA, Femeia a descoperit CONVERSATIA si a inventat BARFA
Barbatul a descoperit JOCURILE si a inventat CARTILE DE JOC, Femeia a descoperit CARTILE DE JOC si a inventat DATUL IN CARTI
Barbatul a descoperit AGRICULTURA si a inventat MANCAREA, Femeia a descoperit MANCAREA si a inventat DIETA
Barbatul a descoperit PRIETENIA si a inventat DRAGOSTEA, Femeia a descoperit DRAGOSTEA si a inventat CASATORIA
Barbatul a descoperit FEMEIA si a inventat SEXUL, Femeia a descoperit SEXUL si a inventat DURERILE DE CAP
Barbatul a descoperit COMERTUL si a inventat BANII, Femeia a descoperit BANII………. si atunci s-a dus naibii totul !!
Un mecanic auto demonta chiulasa motorului unei masini scumpe, cand zareste un chirurg binecunoscut intrand in atelier. Mecanicul l-a strigat:
- Hei, doctore, pot sa-ti pun o intrebare?
Chirurgul, putin surprins, se apropie de mecanic.
Acesta se ridica, isi sterge mainile si intreaba:
- Doctore, uita-te la acest motor, ii deschid inima, ii scot pistoanele, ii scot valvele, repar stricaciunile, apoi le pun la loc si, cand termin, merge ca nou. Atunci cum se face ca eu am un salariu mic, iar dumneata castigi bani grei facand, practic, acelasi lucru?
Chirurgul a zambit si i-a soptit:
- Incearca sa faci asta cu motorul pornit.
- Hei, doctore, pot sa-ti pun o intrebare?
Chirurgul, putin surprins, se apropie de mecanic.
Acesta se ridica, isi sterge mainile si intreaba:
- Doctore, uita-te la acest motor, ii deschid inima, ii scot pistoanele, ii scot valvele, repar stricaciunile, apoi le pun la loc si, cand termin, merge ca nou. Atunci cum se face ca eu am un salariu mic, iar dumneata castigi bani grei facand, practic, acelasi lucru?
Chirurgul a zambit si i-a soptit:
- Incearca sa faci asta cu motorul pornit.
miercuri, 22 februarie 2012
marți, 21 februarie 2012
Filozofie
Un profesor de filozofie statea in fata studentilor sai avand cateva obiecte in fata lui.
Cand a inceput ora, fara sa spuna un cuvant, a luat un borcan mare si a inceput sa-l umple cu pietre cu diametrul de aproximativ 5 cm. Apoi i-a intrebat pe studenti daca borcanul este plin. Au fost cu totii de acord ca este plin.
Apoi a luat o cutie cu pietricele si le-a turnat in borcan, scuturandu-l usor. Desigur ca acestea s-au rostogolit printre pietrele mari si au umplut spatiile ramase libere. Apoi i-a intrebat pe studenti daca borcanul este plin. Au fost din nou de acord ca este plin. Si au ras.
Apoi a luat o cutie cu nisip si l-a turnat in borcan, scuturandu-l usor. Desigur nisipul a umplut spatiul ramas liber.
"Acum, spuse profesorul, vreau sa recunoasteti ca aceasta este viata voastra. Pietrele mari sunt lucrurile importante: familia, partenerul de viata, sanatatea si copiii vostrii, lucruri care, chiar daca totul este pierdut si numai ele au ramas, viata voastra tot ar fi completa.
Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteaza: slujba, casa si masina. Nisipul reprezinta lucrurile mici, care completeaza restul. Daca puneti in borcan mai intai nisipul, nu mai ramane loc pentru pietrele mari si pentru pietricele. La fel se desfasoara si viata voastra: daca va consumati timpul si energia cu lucrurile mici, nu veti avea niciodata spatiu pentru lucrurile importante. Fiti atenti la lucrurile care sunt esentiale pentru fericirea voastra. Jucati-va cu copiii vostri, faceti-va timp pentru controale medicale, duceti-va partenerul la dans.
Va ramane mereu destul timp sa mergeti la servici, sa faceti curat in casa, sa dati o petrecere sau sa duceti gunoiul. Aveti grija de pietrele mari in primul rand, de lucrurile care intr-adevar conteaza. Stabiliti-va prioritatile, restul este doar nisip."
Un student a luat borcanul, care cu toti erau de acord ca este plin, si a turnat in el o sticla de bere. Berea a umplut spatiile ramase libere si a umplut cu adevarat borcanul.
MORALA: Nu conteaza cat de plina iti este viata, mereu ramane loc pentru o bere!
Cand a inceput ora, fara sa spuna un cuvant, a luat un borcan mare si a inceput sa-l umple cu pietre cu diametrul de aproximativ 5 cm. Apoi i-a intrebat pe studenti daca borcanul este plin. Au fost cu totii de acord ca este plin.
Apoi a luat o cutie cu pietricele si le-a turnat in borcan, scuturandu-l usor. Desigur ca acestea s-au rostogolit printre pietrele mari si au umplut spatiile ramase libere. Apoi i-a intrebat pe studenti daca borcanul este plin. Au fost din nou de acord ca este plin. Si au ras.
Apoi a luat o cutie cu nisip si l-a turnat in borcan, scuturandu-l usor. Desigur nisipul a umplut spatiul ramas liber.
"Acum, spuse profesorul, vreau sa recunoasteti ca aceasta este viata voastra. Pietrele mari sunt lucrurile importante: familia, partenerul de viata, sanatatea si copiii vostrii, lucruri care, chiar daca totul este pierdut si numai ele au ramas, viata voastra tot ar fi completa.
Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteaza: slujba, casa si masina. Nisipul reprezinta lucrurile mici, care completeaza restul. Daca puneti in borcan mai intai nisipul, nu mai ramane loc pentru pietrele mari si pentru pietricele. La fel se desfasoara si viata voastra: daca va consumati timpul si energia cu lucrurile mici, nu veti avea niciodata spatiu pentru lucrurile importante. Fiti atenti la lucrurile care sunt esentiale pentru fericirea voastra. Jucati-va cu copiii vostri, faceti-va timp pentru controale medicale, duceti-va partenerul la dans.
Va ramane mereu destul timp sa mergeti la servici, sa faceti curat in casa, sa dati o petrecere sau sa duceti gunoiul. Aveti grija de pietrele mari in primul rand, de lucrurile care intr-adevar conteaza. Stabiliti-va prioritatile, restul este doar nisip."
Un student a luat borcanul, care cu toti erau de acord ca este plin, si a turnat in el o sticla de bere. Berea a umplut spatiile ramase libere si a umplut cu adevarat borcanul.
MORALA: Nu conteaza cat de plina iti este viata, mereu ramane loc pentru o bere!
Comparatie Romania America
Simpla comparatie:
Romania are : circa 20 milioane de locuitori 137 de senatori - un senator la 160.000 locuitori 332 de deputati - un deputat la 70.000 locuitori Total : 469 parlamentari.
SUA are : circa 300 milioane de locuitori 100 senatori - un senator la 3.000.000 locuitori 435 reprezentanti - un deputat la 560.000 locuitori Total : 535 parlamentari
Daca SUA ar proceda ca Romania ar avea : 1.875 senatori 4.286 reprezentanti
Daca Romania ar proceda ca SUA ar avea : 7 senatori 31 deputati.
Top bancuri nascute in comunism
10) Ce-a fost inainte: oul sau gaina? Mai inainte au fost de toate. (cules pe 12 noiembrie 1979)
9) Ce-i mai rece si mai rece decat apa rece? Apa calda. (17 ianuarie 1985)
8) Cand a plecat de-acasa, Prunariu i-a lasat mamei un bilet pe masa: „Am plecat in Cosmos. Vin peste o saptamana”. Cand vine, gaseste pe masa un bilet de la maica-sa: „Am plecat dupa branza. Nu stiu cand vin”. (26mai 1981)
7) Un tip trecea pe strada tinand in mana, cu mare grija, un sul de hartie igienica. Trecatorii il priveau invidiosi, iar unul chiar l-a intrebat: „Nu va suparati, de unde l-ati luat?”, „Acum cateva minute l-am scos de la Nufarul...”
6) La usa unui apartament suna un pusti: „Tanti, ai facut supa?”, „Da, puisor, vrei sa gusti si tu?”, „Nu, multumesc”, „Atunci, de ce-ai venit?”,„Te roaga mama sa ne imprumuti si noua osul”. (6 decembrie 1982)
5) Din dispozitia lui Ceausescu s-au facut experimentari si incrucisari de meri, pentru a se crea un soi de mar pitic, de numai 50 de cm, pe care sa-l poata culege si "Soimii Patriei". (28 septembrie 1983)
4) Ultima dorinta a romanilor, privind familia Ceausescu: sa moara Nicolae, iar Elena sa traiasca din meditatii la chimie! (28 decembrie 1988)
3) De ce a luat comuna Scornicesti titlul de „Erou al noii revolutii agrare”? Pentru ca a crescut cel mai mare bou.
2) De ce n-a luat si comuna Petresti titlul de „Erou al noii revolutii agrare”? Pentru ca anul acesta nu s-a acordat titlul si pentru cea mai mare vaca. (3 ianuarie 1987)
1) Un militian prinde o pereche facand dragoste intr-un boschet. Ii duce la sectie si, de aici, in fata tribunalului. La proces, fata e felicitata pentru patriotism si baiatul pentru initiativa. Militianul e arestat pentru intrerupere ilegala de sarcina. (17 martie 1984)
Link sursa
9) Ce-i mai rece si mai rece decat apa rece? Apa calda. (17 ianuarie 1985)
8) Cand a plecat de-acasa, Prunariu i-a lasat mamei un bilet pe masa: „Am plecat in Cosmos. Vin peste o saptamana”. Cand vine, gaseste pe masa un bilet de la maica-sa: „Am plecat dupa branza. Nu stiu cand vin”. (26mai 1981)
7) Un tip trecea pe strada tinand in mana, cu mare grija, un sul de hartie igienica. Trecatorii il priveau invidiosi, iar unul chiar l-a intrebat: „Nu va suparati, de unde l-ati luat?”, „Acum cateva minute l-am scos de la Nufarul...”
6) La usa unui apartament suna un pusti: „Tanti, ai facut supa?”, „Da, puisor, vrei sa gusti si tu?”, „Nu, multumesc”, „Atunci, de ce-ai venit?”,„Te roaga mama sa ne imprumuti si noua osul”. (6 decembrie 1982)
5) Din dispozitia lui Ceausescu s-au facut experimentari si incrucisari de meri, pentru a se crea un soi de mar pitic, de numai 50 de cm, pe care sa-l poata culege si "Soimii Patriei". (28 septembrie 1983)
4) Ultima dorinta a romanilor, privind familia Ceausescu: sa moara Nicolae, iar Elena sa traiasca din meditatii la chimie! (28 decembrie 1988)
3) De ce a luat comuna Scornicesti titlul de „Erou al noii revolutii agrare”? Pentru ca a crescut cel mai mare bou.
2) De ce n-a luat si comuna Petresti titlul de „Erou al noii revolutii agrare”? Pentru ca anul acesta nu s-a acordat titlul si pentru cea mai mare vaca. (3 ianuarie 1987)
1) Un militian prinde o pereche facand dragoste intr-un boschet. Ii duce la sectie si, de aici, in fata tribunalului. La proces, fata e felicitata pentru patriotism si baiatul pentru initiativa. Militianul e arestat pentru intrerupere ilegala de sarcina. (17 martie 1984)
Link sursa
Despre marketing
Marketing feminin
1) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. Te duci la el şi îi spui: “Sunt foarte bună la pat”. Ăsta e Marketing Direct.
2) Eşti la o petrecere cu nişte prieteni şi vezi un tip super. Unul din prietenii tăi se duce şi îi spune: “Tipa aceea e foarte bună la pat”. Asta e Publicitate.
3) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. Îi ceri numărul de telefon. După o zi îl suni şi îi ......spui: “Sunt bună la pat”. Ăsta e Telemarketing.
4) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. Îl recunoşti. Te duci la el şi îi împrospătezi memoria: “Îţi aduci aminte ce bună sunt la pat?” Ăsta e Customer Relationship Management.
5) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. Te ridici, îţi aranjezi rochia, te duci la el şi îl inviţi să bea ceva. Îi spui cât de bine miroase, îi lauzi costumul, îi oferi o ţigaretă şi îi spui: “Sunt foarte bună la pat”. Asta e Relaţii cu Publicul.
6) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. Te apropii şi îi spui: “Sunt foarte bună la pat” şi-i mai arăţi şi un sân. Asta e Merchandising.
7) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. El vine la tine şi îţi spune: “Am auzit că eşti foartă bună la pat.” Ăsta e Brandul, puterea mărcii.
8) Vezi un tip superb la o petrecere. Îl convingi să meargă acasă cu una dintre prietenele tale. Ăsta e Sales Representive.
9) Tipa nu se descurcă singură şi te sună să mergi şi tu la ea acasă. Ăsta e Technical Support.
10) Eşti la o petrecere unde se află mulţi tipi superbi. Te urci pe o masă şi strigi: “Sunt foarte bună la pat!” Ăsta e SPAM.
Marketing Masculin
1) Eşti la o petrecere şi vezi o tipă super. Te duci la ea şi îi spui: “Sunt foarte bun la pat şi rezist toată noaptea fără oprire”. Asta e Publicitate Falsă şi se pedepseşte conform legii.
1) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. Te duci la el şi îi spui: “Sunt foarte bună la pat”. Ăsta e Marketing Direct.
2) Eşti la o petrecere cu nişte prieteni şi vezi un tip super. Unul din prietenii tăi se duce şi îi spune: “Tipa aceea e foarte bună la pat”. Asta e Publicitate.
3) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. Îi ceri numărul de telefon. După o zi îl suni şi îi ......spui: “Sunt bună la pat”. Ăsta e Telemarketing.
4) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. Îl recunoşti. Te duci la el şi îi împrospătezi memoria: “Îţi aduci aminte ce bună sunt la pat?” Ăsta e Customer Relationship Management.
5) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. Te ridici, îţi aranjezi rochia, te duci la el şi îl inviţi să bea ceva. Îi spui cât de bine miroase, îi lauzi costumul, îi oferi o ţigaretă şi îi spui: “Sunt foarte bună la pat”. Asta e Relaţii cu Publicul.
6) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. Te apropii şi îi spui: “Sunt foarte bună la pat” şi-i mai arăţi şi un sân. Asta e Merchandising.
7) Eşti la o petrecere şi vezi un tip super. El vine la tine şi îţi spune: “Am auzit că eşti foartă bună la pat.” Ăsta e Brandul, puterea mărcii.
8) Vezi un tip superb la o petrecere. Îl convingi să meargă acasă cu una dintre prietenele tale. Ăsta e Sales Representive.
9) Tipa nu se descurcă singură şi te sună să mergi şi tu la ea acasă. Ăsta e Technical Support.
10) Eşti la o petrecere unde se află mulţi tipi superbi. Te urci pe o masă şi strigi: “Sunt foarte bună la pat!” Ăsta e SPAM.
Marketing Masculin
1) Eşti la o petrecere şi vezi o tipă super. Te duci la ea şi îi spui: “Sunt foarte bun la pat şi rezist toată noaptea fără oprire”. Asta e Publicitate Falsă şi se pedepseşte conform legii.
luni, 20 februarie 2012
vineri, 17 februarie 2012
joi, 16 februarie 2012
SECRETUL FINLANDEZILOR
Cartile sunt gratuite, materialul scolar e gratuit, mincarea e gratuita.
12:00 - Mincare calda, nutritiva si gratuita. Saili are o jumatate de ora pentru prinz, la restaurantul scolii. Legea finlandeza obliga ca meniul sa fie gratuit, nutritiv, si cu multe feluri de salate si fructe. Se bea apa sau lapte. Costurile le plateste municipalitatea fiecarui oras. Daca orele se prelungesc pina dupa amiaza, scoala are obligatia de a oferi o gustare elevilor. 16:05 - Inapoi acasa, Saili joaca hockey cu fratele lui mai mic. Nu exista delincventa, strazile sunt sigure. Cind se lasa seara, Saili si fratele lui, care au invatat sa gateasca la scoala, pregatesc cina pentru parintii lor, daca acestia intirzie la serviciu. 18:30 - Cina si sauna (aceasta, de 3 ori pe saptamina) sunt momentele in care familia se afla impreuna. Se converseaza mult, mai ales despre proiectele copiilor, dorintele, progresele si nevoile lor. Dar in aceeasi masura, se fac si planuri de vacanta pentru toata familia, in comun. 20:15 - Temele si la culcare. Copiii finlandezi au foarte multe teme de casa, desi Saili le termina rapid, intr-o ora sau doua, pentru ca de-abia asteapta sa se urce in pat si sa citeasca Harry Potter in engleza. Pentru Saili, scoala este ca un serviciu. - “Daca un copil doreste sa studieze, poate sa ajunga medic sau judecator sau inginer, chiar daca familia sa este una saraca”. - Educatia fiecarui copil costa statul finlandez 200000 de euro, de la gradinita pina la absolvirea unei universitati. “Sunt banii cel mai bine folositi din impozitele noastre”. - Studentii platesc doar cartile si mincarea (2.50 euro la restaurantul facultatii). Apoi, statul îi ajuta sa se emancipeze dindu-le subventii pentru inchirierea unei locuinte si primul salariu.
Elevii au un respect total fata de profesori, si se vede in orice moment politetea in relatiile dintre ei.
Nu poarta uniforme, dar sunt intotdeauna simplu si corect imbracati si pieptanati. - Intr-o scoala din centrul capitalei Helsinki , sau dincolo de Cercul Polar, nivelul este acelasi. Sistemul educational nu este elitist si nu urmareste producerea de genii, ci atingerea unui nivel general mediu cit mai inalt. - Presedinta Finlandei, Tarja Halonen, licentiata in Drept si profesoara: “Cind îi cert pe studentii mei, le spun ca irosesc banii contribuabililor”. - Nu exista repetenti, desi nu exista decit o singura oportunitate de a lua un examen, “pentru simplul motiv ca viata insasi nu se traieste decit o singura data”.
Se studiaza pina cind se ia examenul, dar promovarea in anul urmator este automata. - “Ziua de lucru” a lui Saili este intensa, de la 8 pina la 3. Orele sunt insa scurte, de 45 de minute. Una dintre recreatii se petrece obligatoriu afara, in aer liber. Se stimuleaza rationamentul critic inaintea memorizarii mecanice. Orele sunt relaxate, cum ar fi cursurile de dansuri de salon, teatru, arta digitala, coafura, arte martiale, hockey, schi de tura, gastronomie, primul ajutor, dulgherie, mecanica sau muzica. Elevii cinta la vioara, chitara electrica sau la ce prefera. Si, inca odata, se incurajeaza gindirea critica si se discuta. - “Saili inca nu s-a hotarit ce vrea sa faca mai incolo. Chimie, medicina veterinara sau creatie de jocuri video. Il intreb daca este fericit. Fara sa clipeasca, imi raspunde - ” da.”
Dar exista un secret: Pe la anul 1600 s-a legiferat ca cine nu stie sa scrie si sa citeasca nu are voie sa faca copii!!!
Trimiteti textul tuturor profesorilor, parintilor si bunicilor pe care-i cunoasteti !
Dati mai departe ! Poate ajunge si la careva de prin minister, guvern si Parlament !!!
autor: Dan Pavel
Link sursa
miercuri, 15 februarie 2012
Fraza anului spusa de britanicul Robert Edwards, laureatul premiului Nobel pentru medicină în 2010:
“In lumea actuala se investeste de cinci ori mai mult in medicamente pentru virilitatea masculina si silicoane pentru femei, decat in vindecarea bolii Alzheimer. Din aceasta cauza in cativa ani vom avea batrane cu bustul mare si batrani cu penisul tare, dar niciunul nu-si va aduce aminte la ce servesc”.
“In lumea actuala se investeste de cinci ori mai mult in medicamente pentru virilitatea masculina si silicoane pentru femei, decat in vindecarea bolii Alzheimer. Din aceasta cauza in cativa ani vom avea batrane cu bustul mare si batrani cu penisul tare, dar niciunul nu-si va aduce aminte la ce servesc”.
Scrisoare de la Finante:
Stimate Domnule,
Suntem nevoiti sa va returnam declaratia fiscala cu rugamintea sa o revedeti si sa faceti corecturile necesare, deoarece nu putem accepta raspunsul dumneavoastra de la rubrica PERSOANE AFLATE IN INTRETINERE unde ati trecut Guvernul, Parlamentul, functionarii administratiei locale, judetene si de stat precum si cateva milioane de tigani si cersetori.
marți, 14 februarie 2012
Launch Replay: Vega qualification flight
Nanosatelitul GOLIAT, lansat pe zborul inaugural al rachetei Vega
luni, 13 februarie 2012
Ne uitam toți la apocalipsa albă de la TV și mama s-a revoltat la vederea unei muieri din Buzău care se isteriza la cameră, cu doi cârnați în mâini, ocărând primarul, sistemul și tot mapamondul că ea nu are cum să-și hrănească familia din puținul primit ca ajutoare. „Păi cum să n-ai tu, femeie în toată firea, ce mânca iarna în casă, dar ce gospodină ești tu?! Înseamnă că e ultima puturoasă a satului dacă așteaptă de la lume”, conchide mama cu năduf.
Apoi a început să ne povestească cum în iarna lui 54 avea 13 ani și că într-adevăr casa și toate acareturile au fost îngropate în zăpadă, ca acum. Mamaie era văduvă de război, cu trei copii, dar avea vacă, porc și câteva oi. Mama zice că nu era nici bogată, dar nici cea mai săracă din sat. Era o gospodină care știuse să-și producă în bătătură tot ce trebuia familiei ei.
Și, a venit armata? o întreb eu. „Nu, mamă, n-a venit nicio armată, mămica și cu nenea (fratele cel mare care avea 19 ani) au săpat niște tuneluri până la șură și până la grajd, ca să putem să dăm de mâncare la animale și să avem cu ce face focul. După câteva zile au reușit să sape un șanț adânc și până la poartă, dar acolo au făcut trepte ca să putem ieși pe drum, că zăpada era cât gardurile și pe drum. Și nenea ne-a făcut o sanie din niște crengi de salcâm și o scândură și ne-am dus să ne dăm cu sania”.
Seara când au revenit acasă mamaie încinsese soba care încălzea camera de dormit și bucătăria în același timp. În bucătărie soba se prelungea cu o plită. Nu aveau lemne, se încălzeau cu ciocanii și cocenii rămași de la vacă. După ce încingea bine soba și ăia ardeau, punea pe jarul rămas o tavă mare cu varză murată, tocată, cu untură, din care mâncau toți, cu mămăligă. La urmă, lapte acru și către dimineață probabil se grăbeau toți către șură, al cărei spate servea și drept budă. Tot ce se consuma era produs în gospodăria proprie. Nu aveau nevoie nici de armată, ca să-i deszăpezească, nici de solidaritatea orășenilor să le ducă mâncare. Știau de cu toamnă că vine iarna și că trebuie să se asigure cu provizii ca să reziste pe cont propriu. „Așa era la țară, mamă, dar așa e și acuma, ăștia de urlă la TV sunt puturoșii satului, dacă nu au ei ce mânca!”.
Pentru că, orășenii aveau altă grijă, nu să facă chete la chemarea iRealității. Trebuiau să facă planul în fabrici și uzine, pentru construirea comunismului și propășirea neamului, vezi bine. Prietenul mamei era în 54 maistru la o întreprindere din București. Își amintește că atunci au dormit o săptămână în fabrică, în sala de mese, ca să fie siguri că vor face planul. „Au fost ținuți oamenii în uzină, că dacă plecau acasă nu mai ajungeau înapoi. Dormeam în sălile de mese, ni se aducea pâine cu rucsacul de la Bariera Vergului și am reușit să facem planul, în ciuda înzăpezirii. Da, așa era pe străzi, cum arată ăștia în poze, cu nămeții cât tramvaiu, dar nu se văita nimenil!”.
Și la sat și la oraș oamenii știau ce aveau de făcut. Nu se revolta nimeni non-stop la televizor că primarul ține munți de ajutoare numai pentru el, și niciun om politic nu plângea demagog pe umerii ninși ai cetățenilor manipulați în războiul zăpezii. Deși nu credeam că o să ajung vreodată să spun asta, cred că principalele rele care i s-au întâmplat României în ultimii 20 de ani sunt astea: televiziunea de știri și reporterul apocaliptic care transmite de la locul faptei.
Atitudinea de asistați pe care o afișează oamenii în așteptarea armatei, a primarului, a premierului, după ce Dumnezeu, pe care-l invocau în mod curent, le-a răspuns cu troiene, este rodul celor 20 de ani de democrație în care s-a demolat vehement munca patriotică, dar s-a păstrat ipocrit așteptarea intervenției paterne a statului. Înjurăm comunismul, vrem libertate, dar când dăm de greu înjurăm statul că nu e suficient de grijuliu cu cetățeanul.
Iar televiziunile se fac că nu văd nimic și nu învață nimic din ultimii zece ani de inundații și alte calamități în care, an de an, negreșit, se petrece același lucru ca acum – soldații construiau diguri sau dădeau la lopată, iar bărbații satului stăteau la cârciumă sau în poartă. Pentru că nimic nu aduce rating mai mare decât să înjuri autoritățile că nu ne fac, nu ne dau, nu ne ajută. Iar cultivarea în mentalul colectiv al acestei sintagme - autoritățile nu și-au făcut datoria – asigură păstrarea publicului captiv, prin perpetuarea generațiilor de asistați social pe care statul va trebui să-i ajute în curând să se șteargă și la cur, în regia și sub luminile reflectoarelor de la marile televiziuni naționale.
Da, a fost mai bine în 1954, mai ușor, pentru că oamenii nu uitaseră încă războiul, nu așteptau să le pice nimic din cer sau de la București, acceptaseră disciplina și munca pentru că erau singurele căi de reușită. Iar cei care se vor grăbi să mă înjure că sunt nostalgică după comunism, să se gândească un pic cum or fi reușit japonezii să se descurce cu toate calamitățile lor și chiar cu deszăpezirile alea spectaculoase cu care circulau filmulețe pe internet? Ăia nu sunt comuniști, sunt doar niște oameni pe care-i admirăm exact pentru munca, disciplina și onoarea de care dau dovadă.
Link Sursa
Inceputul anului scolar, intr-un liceu din America, diriginta le prezinta clasei un nou coleg:
Sakiro Suzuki din Japonia.
Incepe ora:
- Sa vedem, cine stie cel mai mult despre istoria Americii. Cine a zis: 'Libertate sau moarte!'?
Tacere de mormant in clasa, numai Suzuki ridica mana:
- Patrick Henry 1775 Philadelphia.
- Bravo Suzuki, si cine a zis: 'Tara este poporul, de aceea poporul nu poate sa moara."?
Suzuki:- Abraham Lincoln 1863 Washington.
Diriginta se uita peste clasa si zice:
- Mi-e rusine pentru voi, Suzuki vine din Japonia si stie mai multe despre America decat voi!
Din spate se aude o voce:
- Pupa-ma-n cur Japp imputit!
- Cine a zis? intreaba diriginta.
Suzuki se ridica si zice:
- Generalul McArthur 1942 la Guadalcanal, si Lee Iacocca 1982 la sedinta actionarilor Chrysler.
In clasa iarasi liniste, numai din spate se aude iara:
- Imi vine sa vomit!
Diriginta striga:
- Cine a fost nemernicul?
Suzuki:
- George Bush senior catre Tanaka ministru japonez, in timpul unei mese de serviciu, Tokio 1991. Un elev se ridica si zice:
- Suge-mi-o!
Diriginta crizata:
- De ajuns! Cine a fost impertinentul?
Suzuki:
- Bill Clinton catre Monica Lewinsky, 1997 Washington, Casa Alba, Biroul Oval.
Inca un elev se ridica si zicet:
- Suzuki asta e un rahat mare!
Suzuki:
- Valentino Rossi 2002 Brazilia Superbike GP.
In clasa e un haos total, diriginta lesina, se deschide usa si intra directorul:
- O adunatura de idioti mai mari ca voi n-am vazut in viata mea!
Suzuki:
- Traian Basescu catre Gheorghe Ialomiteanu, ministru de finante, la o noua sedinta de rectificare a bugetului si de creare a noi impozite, Bucuresti ianuarie 2011.
Sakiro Suzuki din Japonia.
Incepe ora:
- Sa vedem, cine stie cel mai mult despre istoria Americii. Cine a zis: 'Libertate sau moarte!'?
Tacere de mormant in clasa, numai Suzuki ridica mana:
- Patrick Henry 1775 Philadelphia.
- Bravo Suzuki, si cine a zis: 'Tara este poporul, de aceea poporul nu poate sa moara."?
Suzuki:- Abraham Lincoln 1863 Washington.
Diriginta se uita peste clasa si zice:
- Mi-e rusine pentru voi, Suzuki vine din Japonia si stie mai multe despre America decat voi!
Din spate se aude o voce:
- Pupa-ma-n cur Japp imputit!
- Cine a zis? intreaba diriginta.
Suzuki se ridica si zice:
- Generalul McArthur 1942 la Guadalcanal, si Lee Iacocca 1982 la sedinta actionarilor Chrysler.
In clasa iarasi liniste, numai din spate se aude iara:
- Imi vine sa vomit!
Diriginta striga:
- Cine a fost nemernicul?
Suzuki:
- George Bush senior catre Tanaka ministru japonez, in timpul unei mese de serviciu, Tokio 1991. Un elev se ridica si zice:
- Suge-mi-o!
Diriginta crizata:
- De ajuns! Cine a fost impertinentul?
Suzuki:
- Bill Clinton catre Monica Lewinsky, 1997 Washington, Casa Alba, Biroul Oval.
Inca un elev se ridica si zicet:
- Suzuki asta e un rahat mare!
Suzuki:
- Valentino Rossi 2002 Brazilia Superbike GP.
In clasa e un haos total, diriginta lesina, se deschide usa si intra directorul:
- O adunatura de idioti mai mari ca voi n-am vazut in viata mea!
Suzuki:
- Traian Basescu catre Gheorghe Ialomiteanu, ministru de finante, la o noua sedinta de rectificare a bugetului si de creare a noi impozite, Bucuresti ianuarie 2011.
duminică, 12 februarie 2012
sâmbătă, 11 februarie 2012
Franta. Pledoaria unui automobilist
Franta. Pledoaria unui automobilist surprins de radar cu 250 km/h pe o portiune de sosea cu viteza limitata la 70:
- Onorata Curte, intr-adevar, am vazut semnul de circulatie de "70", scris cu negru pe fond alb si incadrat intr-un cerc rosu, pe un panou fara nicio alta indicatie de unitati de masura. Dupa cum stiti, Legea din 4 iulie 1837 impune ca obligatoriu in Franta sistemul metric, in timp ce Decretul nr. 65-501 din 3 mai 1961, modificat conform directivelor europene, defineste ca unitati de baza legale, unitatile Sistemului International ( S.I.). Ori, in sistemul de unitati S.I., unitatea de masura a lungimii este metrul, iar unitatea de masura a timpului este secunda. Este deci evident ca unitatea de masura legala a vitezei este metrul pe secunda. Eu nu pot sa-mi imaginez nicio clipa ca Ministerul de Interne nu ar aplica Legile Republicii. Prin urmare, 70 metri/secunda corespund exact unor 252 kilometri/ora. Politistii au afirmat ca eu am fost cronometrat cu 250 km/h, lucru pe care eu nu-l contest. Ma aflam, deci, cu 2 km/h dedesubtul limitei autorizate de viteza. Va rog sa luati nota, sa-mi restituiti permisul de conducere si sa-mi permiteti sa ma retrag. Am onoarea sa va salut.
- Onorata Curte, intr-adevar, am vazut semnul de circulatie de "70", scris cu negru pe fond alb si incadrat intr-un cerc rosu, pe un panou fara nicio alta indicatie de unitati de masura. Dupa cum stiti, Legea din 4 iulie 1837 impune ca obligatoriu in Franta sistemul metric, in timp ce Decretul nr. 65-501 din 3 mai 1961, modificat conform directivelor europene, defineste ca unitati de baza legale, unitatile Sistemului International ( S.I.). Ori, in sistemul de unitati S.I., unitatea de masura a lungimii este metrul, iar unitatea de masura a timpului este secunda. Este deci evident ca unitatea de masura legala a vitezei este metrul pe secunda. Eu nu pot sa-mi imaginez nicio clipa ca Ministerul de Interne nu ar aplica Legile Republicii. Prin urmare, 70 metri/secunda corespund exact unor 252 kilometri/ora. Politistii au afirmat ca eu am fost cronometrat cu 250 km/h, lucru pe care eu nu-l contest. Ma aflam, deci, cu 2 km/h dedesubtul limitei autorizate de viteza. Va rog sa luati nota, sa-mi restituiti permisul de conducere si sa-mi permiteti sa ma retrag. Am onoarea sa va salut.
vineri, 10 februarie 2012
joi, 9 februarie 2012
Imagini incredibile din case ingropate total in zapada
Si pe langa acestea senatorul Marius Marinescu a pus presiune pe primarul comunei sa faca demersuri pentru cainii cazati intr-un adapost particular. Asa e la noi!
Sursa
LEGILE LUI MURHPY EXPERTIZA
Nu intreba frizerul daca trebuie sa te tunzi.
Fa trei preziceri corecte, consecutiv, si vei fi considerat un expert.
Valoarea expertizei variaza invers proportional cu numarul afirmatiilor intelese de publicul larg.
Cand cineva, pe care il admiri si il respecti foarte mult, pare sa gandeasca profund, probabil se gandeste la masa de pranz.
Concluzia este momentul in care te-ai plictisit sa mai gandesti.
Istoria nu se repeta, istoricii da.
Daca ai o problema grea, da-o unui lenes; el va gasi cea mai simpla cale sa o rezolve.
Un expert este cineva venit din alt oras.
Orice este posibil daca nu sti despre ce vorbesti.
Indiferent cu ce se ocupa oamenii de stiinta ei obtin intotdeauna o arma.
Seriozitatea este singurul refugiu al celui cu o inteligenta mediocra.
Sursa
Fa trei preziceri corecte, consecutiv, si vei fi considerat un expert.
Valoarea expertizei variaza invers proportional cu numarul afirmatiilor intelese de publicul larg.
Cand cineva, pe care il admiri si il respecti foarte mult, pare sa gandeasca profund, probabil se gandeste la masa de pranz.
Concluzia este momentul in care te-ai plictisit sa mai gandesti.
Istoria nu se repeta, istoricii da.
Daca ai o problema grea, da-o unui lenes; el va gasi cea mai simpla cale sa o rezolve.
Un expert este cineva venit din alt oras.
Orice este posibil daca nu sti despre ce vorbesti.
Indiferent cu ce se ocupa oamenii de stiinta ei obtin intotdeauna o arma.
Seriozitatea este singurul refugiu al celui cu o inteligenta mediocra.
Sursa
LEGILE LUI MURPHY ACADEMIOLOGIE
- Nu o sa-ti dai seama niciodata in ce parte s-a dus trenul doar uitandu-te la sine.
- Originalitatea este arta de a nu-ti dezvalui sursa.
- Atentia acordata unui profesor este constanta, indiferent de numarul de elevi dintr-o clasa.
- Niciodata sa nu spui tot ceea ce stii.
- Cand prostia constituie o explicatie suficienta, nu e nevoie sa recurgi la alta.
- Expertul este o persoana care a facut toate greselile posibile intr-un domeniu foarte restrans de activitate.
Sursa
- Originalitatea este arta de a nu-ti dezvalui sursa.
- Atentia acordata unui profesor este constanta, indiferent de numarul de elevi dintr-o clasa.
- Niciodata sa nu spui tot ceea ce stii.
- Cand prostia constituie o explicatie suficienta, nu e nevoie sa recurgi la alta.
- Expertul este o persoana care a facut toate greselile posibile intr-un domeniu foarte restrans de activitate.
Sursa
Ingineri si Manageri
Un tip zboară cu balonul admirând peisajul rural pe care-l survolează.
La un moment dat își dă seama că s-a rătăcit și observând un om dedesubt coboară balonul să-l întrebe unde se află.
“Nu te supăra, am și eu nevoie de ajutorul tău. Trebuie să mă întâlnesc cu un prieten într-o jumătate de oră și nu știu unde sunt.”
“Cu plăcere: te afli la bordul unui balon, la 10m deasupra solului, coordonatele fiind 41 de grade latitudine nordică și 63 de grade longitudine estică.”
La care tipul din balon nervos zice: “Cu singuranța ești inginer!”
“Ai dreptate, cum ți-ai dat seama?”
“Păi foarte simplu: toate datele pe care mi le-ai dat sunt corecte din punct de vedere tehnic, dar nu-mi rezolvă problema, n-am nici cea mai mică idee ce să fac cu informațiile primite, și sunt în continuare la fel de rătăcit că și înainte.”
Și inginerul: “Tu cu siguranță ești manager!”
“Ai dreptate, de unde știi?”
“Păi e și mai simplu: Habar nu ai unde ești și nici încotro te îndrepți. Ai făcut o promisiune pe care habar n-ai cum s-o ții, și mai mult, te bazezi pe mine să-ți rezolv problema. Rezultatul e că ești tot în rahatul în care erai și înainte de a te întâlni cu mine, numai că acum e vina mea!”
La un moment dat își dă seama că s-a rătăcit și observând un om dedesubt coboară balonul să-l întrebe unde se află.
“Nu te supăra, am și eu nevoie de ajutorul tău. Trebuie să mă întâlnesc cu un prieten într-o jumătate de oră și nu știu unde sunt.”
“Cu plăcere: te afli la bordul unui balon, la 10m deasupra solului, coordonatele fiind 41 de grade latitudine nordică și 63 de grade longitudine estică.”
La care tipul din balon nervos zice: “Cu singuranța ești inginer!”
“Ai dreptate, cum ți-ai dat seama?”
“Păi foarte simplu: toate datele pe care mi le-ai dat sunt corecte din punct de vedere tehnic, dar nu-mi rezolvă problema, n-am nici cea mai mică idee ce să fac cu informațiile primite, și sunt în continuare la fel de rătăcit că și înainte.”
Și inginerul: “Tu cu siguranță ești manager!”
“Ai dreptate, de unde știi?”
“Păi e și mai simplu: Habar nu ai unde ești și nici încotro te îndrepți. Ai făcut o promisiune pe care habar n-ai cum s-o ții, și mai mult, te bazezi pe mine să-ți rezolv problema. Rezultatul e că ești tot în rahatul în care erai și înainte de a te întâlni cu mine, numai că acum e vina mea!”
ISTORIA FURTULUI ROMANESC...
- Inainte de ‘89 toti romanii furau echitabil unii de la altii. Statul ii fura echitabil pe tovarasi, iar tovarasii furau statul.
- 1990-1996 se fura pe scheme si inginerii financiare de tip piramidal. Cei care au furat s-au numit mai tarziu oameni de afaceri.
- 1996-2000 se fura din privatizari. Comisioane de zeci de milioane de euro, industrii intregi vandute pe 1 leu. In perioada asta se nasc industriasii gen Patriciu.
- 2000-2004 se fura din marile privatizari, retrocedari si derogari de la plata taxelor si impozitelor. Cei care au furat s-au numit mai tarziu moguli.
- 2004-2008 se fura din investitii si contracte cu statul. Statul a investit in buzunarele smecherilor. Celor care au furat azi le spunem “baieti destepti”.
- 2008-2010 privatizari nu se mai pot face, investitii nu, ca a venit criza. Asa ca s-a furat direct din bugetul statului.
-2011– in prezent bugetul nu mai exista. Asa ca se fura direct din buzunarul romanilor: salarii, pensii…!
By S&S Divertisment
- Inainte de ‘89 toti romanii furau echitabil unii de la altii. Statul ii fura echitabil pe tovarasi, iar tovarasii furau statul.
- 1990-1996 se fura pe scheme si inginerii financiare de tip piramidal. Cei care au furat s-au numit mai tarziu oameni de afaceri.
- 1996-2000 se fura din privatizari. Comisioane de zeci de milioane de euro, industrii intregi vandute pe 1 leu. In perioada asta se nasc industriasii gen Patriciu.
- 2000-2004 se fura din marile privatizari, retrocedari si derogari de la plata taxelor si impozitelor. Cei care au furat s-au numit mai tarziu moguli.
- 2004-2008 se fura din investitii si contracte cu statul. Statul a investit in buzunarele smecherilor. Celor care au furat azi le spunem “baieti destepti”.
- 2008-2010 privatizari nu se mai pot face, investitii nu, ca a venit criza. Asa ca s-a furat direct din bugetul statului.
-2011– in prezent bugetul nu mai exista. Asa ca se fura direct din buzunarul romanilor: salarii, pensii…!
By S&S Divertisment
miercuri, 8 februarie 2012
Legile naturii
Legea mecanicii - Imediat după ce ţi se murdăresc mâinile de vaselină, o să înceapă să te mănânce şi nasul.
Legea gravitaţiei - Orice şurub, cui sau unealtă, atunci când vă scapă pe jos, se va rostogoli până în cel mai inaccesibil loc.
Legea probabilităţii - Probabilitatea de a fi văzut este direct proporţională cu gestul penibil pe care îl faci.
Legea numărului aleator - Dacă formezi un număr greşit, n-o să sune niciodată ocupat şi o să răspundă cineva imediat.
Legea alibi-ului - Dacă îi spui şefului că ai întârziat la birou pentru că ai avut pană, dimineaţa următoare chiar o să ai pană.
Legea variaţiei - Dacă eşti în trafic şi schimbi benzile de mers, cea de pe care te-ai mutat o să meargă mai repede decât cea pe care te afli.
Legea băii - Atunci când eşti cufundat cu tot corpul în apă, o să sune telefonul.
Legea întâlnirilor neprevăzute - Probabilitatea de a întâlni pe cineva cunoscut creşte dramatic atunci când eşti cu cineva alături cu care nu vrei să fii văzut.
Legea rezultatului - Atunci când vrei să demonstrezi cuiva că un aparat nu funcţionează, o să funcţioneze.
Legea biomecanicii - Nivelul mâncărimii este invers proporţional cu posibilitatea de a ajunge la locul de scărpinat.
Legea teatrului/cinematografului - De fiecare dată, oamenii care au locurile cele mai depărtate de scară, vor ajunge ultimii şi vor fi cei care se vor ridica de câteva ori pentru a merge să-şi ia mâncare, băutură sau la toaletă şi care vor pleca înainte ca spectacolul să se termine. Cei care stau lângă punctele de acces, vin devreme, nu se mişcă deloc, au picioare lungi sau burtă şi stau până la finalul spectacolului şi poate chiar mai mult.
Legea cafelei - De îndată ce te-ai aşezat în faţa unei ceşti calde de cafea, şeful tău te va ruga să faci ceva care va dura până când cafeaua se va răci.
By Generatia Cu Cheia La Gat
Legea gravitaţiei - Orice şurub, cui sau unealtă, atunci când vă scapă pe jos, se va rostogoli până în cel mai inaccesibil loc.
Legea probabilităţii - Probabilitatea de a fi văzut este direct proporţională cu gestul penibil pe care îl faci.
Legea numărului aleator - Dacă formezi un număr greşit, n-o să sune niciodată ocupat şi o să răspundă cineva imediat.
Legea alibi-ului - Dacă îi spui şefului că ai întârziat la birou pentru că ai avut pană, dimineaţa următoare chiar o să ai pană.
Legea variaţiei - Dacă eşti în trafic şi schimbi benzile de mers, cea de pe care te-ai mutat o să meargă mai repede decât cea pe care te afli.
Legea băii - Atunci când eşti cufundat cu tot corpul în apă, o să sune telefonul.
Legea întâlnirilor neprevăzute - Probabilitatea de a întâlni pe cineva cunoscut creşte dramatic atunci când eşti cu cineva alături cu care nu vrei să fii văzut.
Legea rezultatului - Atunci când vrei să demonstrezi cuiva că un aparat nu funcţionează, o să funcţioneze.
Legea biomecanicii - Nivelul mâncărimii este invers proporţional cu posibilitatea de a ajunge la locul de scărpinat.
Legea teatrului/cinematografului - De fiecare dată, oamenii care au locurile cele mai depărtate de scară, vor ajunge ultimii şi vor fi cei care se vor ridica de câteva ori pentru a merge să-şi ia mâncare, băutură sau la toaletă şi care vor pleca înainte ca spectacolul să se termine. Cei care stau lângă punctele de acces, vin devreme, nu se mişcă deloc, au picioare lungi sau burtă şi stau până la finalul spectacolului şi poate chiar mai mult.
Legea cafelei - De îndată ce te-ai aşezat în faţa unei ceşti calde de cafea, şeful tău te va ruga să faci ceva care va dura până când cafeaua se va răci.
By Generatia Cu Cheia La Gat
Intrebare tehnica
Buna ziua!
Daca vreau sa copiez pe floppy un film, apas butonul 'paste' si atunci imi apare un text care-mi spune ca nu este loc destul pe floppy. Dupa asta apas 'paste shortcut', si astfel filmul deja incape.
Problema este atunci cind vreau sa vad filmul pe un alt calculator, fiind avertizata ca nu gaseste filmul, totusi de pe calculatorul meu pot sa pornesc filmul de pe floppy.Care poate fi problema?
Multumesc.
Raspunsul celor de la firma:
Stimata doamna,
In poseta dumneavoastra nu puteti baga o blana. Un biletel insa, pe care e scris "blana se afla in dulap", incape lejer in poseta.
Asadar daca sinteti acasa si cititi biletelul "blana se afla in dulap", atunci sigur o gasiti acolo. Situatia e nasoala atunci cind sinteti la prietena dumneavoastra si cititi biletelul. In dulapul prietenei puteti cauta la nesfirsit blana, nu o veti gasi niciodata.
Explicatie:
poseta = floppy,
blana = filmul,
biletel = shortcut,
dulap = calculator,
molia din dulap = virus,
vecinul in dulap = hacker
Daca vreau sa copiez pe floppy un film, apas butonul 'paste' si atunci imi apare un text care-mi spune ca nu este loc destul pe floppy. Dupa asta apas 'paste shortcut', si astfel filmul deja incape.
Problema este atunci cind vreau sa vad filmul pe un alt calculator, fiind avertizata ca nu gaseste filmul, totusi de pe calculatorul meu pot sa pornesc filmul de pe floppy.Care poate fi problema?
Multumesc.
Raspunsul celor de la firma:
Stimata doamna,
In poseta dumneavoastra nu puteti baga o blana. Un biletel insa, pe care e scris "blana se afla in dulap", incape lejer in poseta.
Asadar daca sinteti acasa si cititi biletelul "blana se afla in dulap", atunci sigur o gasiti acolo. Situatia e nasoala atunci cind sinteti la prietena dumneavoastra si cititi biletelul. In dulapul prietenei puteti cauta la nesfirsit blana, nu o veti gasi niciodata.
Explicatie:
poseta = floppy,
blana = filmul,
biletel = shortcut,
dulap = calculator,
molia din dulap = virus,
vecinul in dulap = hacker
marți, 7 februarie 2012
luni, 6 februarie 2012
Povestea angajatului Paulica
Daca ar fi stiut ce-l asteapta, Seful l-ar fi ascultat pe Paulica si i-ar fi acordat acea marire de salariu. Nici nu cerea mult omul, 1 milion de lei vechi si prapaditi, macar sa-si scoata banii dati pe transportul in comun si, poate, si ceva din factura de mobil necompensata. Paulica avea prea mult bun simt sa-i spuna Sefului sa faca bine si sa-i sune personal pe acei furnizori din cateva simple motive:
1) Nu-i cad coaiele;
2) Cuvantul lui are mai multa greutate;
3) Paulica era prea gras si cu craci prea strambi ca sa fie secretara, fie si a Sefului, aflat la varsta temerilor si indoielilor, drept pentru care ar fi regulat si-o pisica, numai sa-si reconfirme indoielnica virilitate;
4) Seful avea minute nelimitate, Paulica vorbea pe banii lui (putini).
L-am auzit de multe ori pe Paulica spunand cu naduf ca lucram intr-o firma de cacat. Si ca merita sa ne pisam pe ea si sa ne caram in lumea larga. Dar n-aveam cum sa-mi inchipui nici in cele mai negre vise ca refularile pasnicului Paulica aveau sa se adevereasca mai ceva ca abstractiunile lui Nostradamus.
Si se facu o zi de noiembrie oribil, cu o ploaie diluviana, numa’ buna sa stai acasa, cu plapuma-n cap, necum sa vii la scarbici. Un fum alb gros, o duhoare patrunzatoare patrunsese in tot sediul, in toate ungherele, in toti porii. Nu atat frica de incendiu ne-a precipitat pe toti afara, in ploaie, ci mirosul acela lugubru, care parea ca ne exfoliaza esofagul si plamanii. “Ce Dumnezeu o fi? A luat foc serverul? O fi vreun scurtcircuit?” “De unde, miroase a sobolan mort, cred ca s-o fi prins unul in fire si asta i-a fost!”, ne dadeam noi cu parerea. Evident ca nimeni n-a avut curajul sa orbecaie prin fumul gros inauntru nici macar pt a-si salva hainele.
Ne-am numarat intre noi. Lipsea Paulica. “Te pomenesti ca a ramas inauntru, bai, sariti si scoateti-l, ca asta se asfixiaza acolo si, aitist nebun ce este, daca nu ii da nimeni un mail ca arde sediul, singur nu-si da seama”.
“Nu va duceti, ca muriti degeaba, Paulica a iesit val-vartej acum 10 minute”, ne-a spus o colega. Si dus a fost. Nu si consecintele plecarii sale intempestive.
Ce am aflat ulterior a fost o palma pe obrazul tuturor domnisoarelor de la resurse umane care ne invata ca la interviu se merge cu capul in pamant si nu se intreaba de salariu. Asa facuse si Paulica si a ajuns ca noi toti, doar ca pragul lui de toleranta era altundeva situat. Ardelean molcom, Paulica se enerva greu, dar cand ajungea la concluzia ca-i bai, apai bai era!
Dupa a douazecea intrevedere cu Seful, in care i se pusese aceeasi placa (compania e-n dezvoltare, are cheltuieli mari – normal, Seful isi luase 4×4 si pasase vechea masina socrilor – ca el, Paulica, este platit oricum regeste pt munca “de rahat” pe care o face, ca ar trebui sa fie recunoscator ca i s-a dat sansa de a munci la patron strain si ca este un vierme profitor), Paulica a ajuns la concluzia ca-i bai.
Restul e istorie. Cand firma e de cacat, iar tu faci – zice Seful – munca de rahat, nu poti decat sa accepti ca duci o viata de rahat. Dar macar cald sa fie, sa nu faci amigdalita. Drept pentru care Paulica si-a facut nevoile pe platoul din cuptorul cu microunde. Un rahat mare, incolacit, ca un kurtoskolacs, de abia a incaput. Dupa care ardeleanul scos din minti, pe care nimeni nu-l auzise un an ridicand tonul, a rotit temporizatorul pentru 10 minute. Si dus a fost.
Domnisoarele de la resurse umane ar trebui sa invete ca un rahat copt lent si uniform, la peste 300 de grade Celsius, timp de 10 minute, pute nu ingrozitor, ci este insasi definitia ororii. Pute insidios, pentru ca nu te paleste dintr-o data, ci lent, prin toate lufturile de sub usi si intra pana si-n tencuiala. Ceea ce s-a si intamplat.
- n-am mai putut purta niciodata haina uitata in cuierul de pe holul de langa biroul sefului, unde era amplasat nefericitul cuptor cu microunde. Nici colegii mei;
- sediul a trebuit sa fie abandonat definitiv. Dupa 2 saptamani de stat cu usile si ferestrele vraiste, mirosea ca la crematoriu. Nici zugravitul nu a rezolvat mare lucru, desi a costat mult mai mult decat milionul in plus la leafa bietului Paulica;
- a trebuit schimbat tot mobilierul. Prinsese miros de privata comunala, cu imbunatatiri de mahon nobil;
- cuptorul respectiv n-a mai fost bun nici pt tiganii care treceau prin zona sa ridice deseurile. “Da’ ce-ati facut, manca-v-as, v-ati uscat cainele in cuptor si l-ati uitat acolo?!”, ne-au intrebat ei si au renuntat sa-l mai ia;
- Luminita a facut hepatita. De greata. Acum sufera si de constipatie cronica si colon iritabil, pentru ca orice drum la toaleta (pentru cuvenita usurare) ii da frisoane;
- Seful a pierdut un contract banos de publicitate cu o mare agentie. Clientii au intrat la banuieli vazand ca El Lider Maximo se tot codeste sa-i invite in sediu si se intalneste cu ei prin restaurante si hoteluri. Probleme de bonitate, daca nici sediu nu-si permit – si-or fi zis ei si dusi au fost. Pentru ca zgarciobul nici macar n-a vrut sa inchirieze temporar un alt sediu;
- chiar daca lucrez acum altundeva, eu nu mai vin cu mancare de acasa si cu atat mai putin nu concep sa o mai incalzesc la microunde. Si asta ma costa al naibii. Unde mai pui ca am fobie la electrocasnice;
Ziceti si voi, acum. Nu era mai ieftin sa-i fi dat amaratului blestematul acela de milion in plus?
Link pe siteul sursa: hai-sictir.com
1) Nu-i cad coaiele;
2) Cuvantul lui are mai multa greutate;
3) Paulica era prea gras si cu craci prea strambi ca sa fie secretara, fie si a Sefului, aflat la varsta temerilor si indoielilor, drept pentru care ar fi regulat si-o pisica, numai sa-si reconfirme indoielnica virilitate;
4) Seful avea minute nelimitate, Paulica vorbea pe banii lui (putini).
L-am auzit de multe ori pe Paulica spunand cu naduf ca lucram intr-o firma de cacat. Si ca merita sa ne pisam pe ea si sa ne caram in lumea larga. Dar n-aveam cum sa-mi inchipui nici in cele mai negre vise ca refularile pasnicului Paulica aveau sa se adevereasca mai ceva ca abstractiunile lui Nostradamus.
Si se facu o zi de noiembrie oribil, cu o ploaie diluviana, numa’ buna sa stai acasa, cu plapuma-n cap, necum sa vii la scarbici. Un fum alb gros, o duhoare patrunzatoare patrunsese in tot sediul, in toate ungherele, in toti porii. Nu atat frica de incendiu ne-a precipitat pe toti afara, in ploaie, ci mirosul acela lugubru, care parea ca ne exfoliaza esofagul si plamanii. “Ce Dumnezeu o fi? A luat foc serverul? O fi vreun scurtcircuit?” “De unde, miroase a sobolan mort, cred ca s-o fi prins unul in fire si asta i-a fost!”, ne dadeam noi cu parerea. Evident ca nimeni n-a avut curajul sa orbecaie prin fumul gros inauntru nici macar pt a-si salva hainele.
Ne-am numarat intre noi. Lipsea Paulica. “Te pomenesti ca a ramas inauntru, bai, sariti si scoateti-l, ca asta se asfixiaza acolo si, aitist nebun ce este, daca nu ii da nimeni un mail ca arde sediul, singur nu-si da seama”.
“Nu va duceti, ca muriti degeaba, Paulica a iesit val-vartej acum 10 minute”, ne-a spus o colega. Si dus a fost. Nu si consecintele plecarii sale intempestive.
Ce am aflat ulterior a fost o palma pe obrazul tuturor domnisoarelor de la resurse umane care ne invata ca la interviu se merge cu capul in pamant si nu se intreaba de salariu. Asa facuse si Paulica si a ajuns ca noi toti, doar ca pragul lui de toleranta era altundeva situat. Ardelean molcom, Paulica se enerva greu, dar cand ajungea la concluzia ca-i bai, apai bai era!
Dupa a douazecea intrevedere cu Seful, in care i se pusese aceeasi placa (compania e-n dezvoltare, are cheltuieli mari – normal, Seful isi luase 4×4 si pasase vechea masina socrilor – ca el, Paulica, este platit oricum regeste pt munca “de rahat” pe care o face, ca ar trebui sa fie recunoscator ca i s-a dat sansa de a munci la patron strain si ca este un vierme profitor), Paulica a ajuns la concluzia ca-i bai.
Restul e istorie. Cand firma e de cacat, iar tu faci – zice Seful – munca de rahat, nu poti decat sa accepti ca duci o viata de rahat. Dar macar cald sa fie, sa nu faci amigdalita. Drept pentru care Paulica si-a facut nevoile pe platoul din cuptorul cu microunde. Un rahat mare, incolacit, ca un kurtoskolacs, de abia a incaput. Dupa care ardeleanul scos din minti, pe care nimeni nu-l auzise un an ridicand tonul, a rotit temporizatorul pentru 10 minute. Si dus a fost.
Domnisoarele de la resurse umane ar trebui sa invete ca un rahat copt lent si uniform, la peste 300 de grade Celsius, timp de 10 minute, pute nu ingrozitor, ci este insasi definitia ororii. Pute insidios, pentru ca nu te paleste dintr-o data, ci lent, prin toate lufturile de sub usi si intra pana si-n tencuiala. Ceea ce s-a si intamplat.
- n-am mai putut purta niciodata haina uitata in cuierul de pe holul de langa biroul sefului, unde era amplasat nefericitul cuptor cu microunde. Nici colegii mei;
- sediul a trebuit sa fie abandonat definitiv. Dupa 2 saptamani de stat cu usile si ferestrele vraiste, mirosea ca la crematoriu. Nici zugravitul nu a rezolvat mare lucru, desi a costat mult mai mult decat milionul in plus la leafa bietului Paulica;
- a trebuit schimbat tot mobilierul. Prinsese miros de privata comunala, cu imbunatatiri de mahon nobil;
- cuptorul respectiv n-a mai fost bun nici pt tiganii care treceau prin zona sa ridice deseurile. “Da’ ce-ati facut, manca-v-as, v-ati uscat cainele in cuptor si l-ati uitat acolo?!”, ne-au intrebat ei si au renuntat sa-l mai ia;
- Luminita a facut hepatita. De greata. Acum sufera si de constipatie cronica si colon iritabil, pentru ca orice drum la toaleta (pentru cuvenita usurare) ii da frisoane;
- Seful a pierdut un contract banos de publicitate cu o mare agentie. Clientii au intrat la banuieli vazand ca El Lider Maximo se tot codeste sa-i invite in sediu si se intalneste cu ei prin restaurante si hoteluri. Probleme de bonitate, daca nici sediu nu-si permit – si-or fi zis ei si dusi au fost. Pentru ca zgarciobul nici macar n-a vrut sa inchirieze temporar un alt sediu;
- chiar daca lucrez acum altundeva, eu nu mai vin cu mancare de acasa si cu atat mai putin nu concep sa o mai incalzesc la microunde. Si asta ma costa al naibii. Unde mai pui ca am fobie la electrocasnice;
Ziceti si voi, acum. Nu era mai ieftin sa-i fi dat amaratului blestematul acela de milion in plus?
Link pe siteul sursa: hai-sictir.com
duminică, 5 februarie 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)